CONECTAREA  LA  INTERNET  PRIN  CABLU  TV

SITUATIA  SI  OFERTELE  DE  CONECTARE  LA  INTERNET  PRIN  CABLU  DIN  RUMĪNIA  SI  DIN  LUME

CAMPANIE  DE  PROTEST  ĪN  SCOPUL  EXTINDERII  ACCESULUI  LA  INTERNET  PRIN  CABLU  COAXIAL

 
 1. INTRODUCERE
 2. ASPECTE  TEHNICE
 3. EVOLUŢIA  CONECTĂRII  PRIN  CABLU  IN  ROMANIA
 4. OFERTE  DE  CONECTARE  PRIN  CABLU  ĪN  RUMĪNIA
 5. LEGĂTURI
 

INTRODUCERE

    Conectarea prin cablu este cea mai raspindita alternativa la conectarea prin linia telefonica obişnuită (dial-up) din punctul de vedere al utilizatorului casnic, pentru care pretul este un factor limitativ important atunci cīnd se decide sa cumpere un anumit produs sau serviciu. Avantajele cablului fata de dial-up sīnt evidente şi de aceea cablul (alaturi de DSL) a devenit deja metoda preferata de conectare pentru internautii din majoritatea tarilor cu dezvoltare economica medie sau avansata. Transferul datelor prin cablu se face la o viteza de cīteva ori mai mare decīt cea valabila pentru dial-up, iar pretul lunar (pentru o cantitate egala de date transferată) este mult mai mic. Īnsă conectarea prin dial-up are un avantaj major fata de cablu şi anume faptul ca este disponibila oriunde exista o linie telefonica fixa, īn timp ce internetul prin cablu este disponibil īn general doar īn orase, acolo unde exista o retea de cablu adaptata nu numai pentru receptionarea programelor TV, ci şi pentru transferul de date.

    Cablul coaxial este doar una din tehnologiile folosite pentru conexiunile de viteza mare la internet. Conexiunile de banda larga ("broadband") pot avea la baza īn afara de cablu şi tehnologiile DSL ("Digital Subscriber Line"), radio ("fără-fir", "wireless") sau satelit. Dintre tehnologiile alternative doar conectarea prin DSL (ce necesita doar o linie telefonica fixa obişnuită) este īn momentul de fata un concurent serios pentru cablu. Batalia dintre DSL şi cablu a avut efecte benefice pentru internauti, care an de an au avut parte de oferte din ce īn ce mai avantajoase din punct de vedere al pretului şi vitezei de conectare. Īn tarile cu economie dezvoltata exista dealtfel tendinta ca īn cīţiva ani DSL sa devina tehnologia dominanta pentru accesul de mare viteza la internet. Īn Rumīnia īnsă accesul prin DSL este disponibil pentru utilizatorii casnici doar īn cīteva orase mari.

    Internetul prin cablu este oferit de unele din companiile care oferă şi programe TV prin cablu. Aceste companii reprezintă un exemplu de adaptare la economia de piata, ele acumulind profituri (este adevărat, prin cresterea periodica a tarifelor percepute lunar) chiar şi īn conditiile mentinerii starii de saracie pentru majoritatea populatiei. Trebuie amintit ca tarifele practicate nu sīnt excesive pentru cei mai multi dintre romani. Dorinta romanilor de a vedea cīt mai multe canale TV a făcut ca după 1990 sa apara o multitudine de companii de cablu, īntīi īn vestul tarii apoi pe tot teritoriul Romaniei.

    Acapararea unei portiuni cīt mai mari din piata s-a făcut cu mijloace legale (instalarea rapidă a retelei) sau ilegale (distrugerea fizica a cablurilor retelelor concurente). Lucrurile degenerasera destul de mult īn ceea ce priveşte utilizarea mijloacelor ilegale şi ca urmare conducerile companiilor de cablu din fiecare oras s-au asezat la masa negocierilor pentru a īncerca sa ajunga la o intelegere care sa stopeze fenomenul ce ameninta stabilitatea financiara a tuturor. S-a cazut de acord ca este mai bine ca fiecare oras sa fie īmpărţit īntr-un număr de zone, īn fiecare din acestea o anumită firma urmind sa detina exclusivitatea furnizarii de televiziune prin cablu. Aria teritoriala īn care o companie de cablu īşi oferă serviciile (arie īn care a instalat o retea de cablu) nu se suprapune deci cu aria altei companii concurente, īn aşa fel īn cīt o persoana care doreşte sa se aboneze la cablu nu poate alege din mai multe oferte pe cea mai bună. Rezultatul a fost deci formarea unor carteluri ale companiilor de cablu, fiecare companie avind practic asigurat statutul de monopol īntr-o anumită zona. Aceste carteluri nu sīnt cu nimic mai prejos fata de monopoluri īn privinta comportamentului lor fata de companiile care vor sa patrunda pe piata pentru a oferi eventual nişte servicii mai bune şi mai ieftine pentru consumatori. 

    Perioada 1990 - 1995 a fost definita prin extinderea accelerata a retelelor de cablu, īn special la nivelul oraselor. Īncepīnd cu anul 1995 a apărut procesul de consolidare a pietei de cablu, caracterizat prin cumpararea firmelor mai mici de către cele mai puternice. Īn urma lui şi-au făcut aparitia doua companii foarte mari, Astral şi RDS, care au cumparat majoritatea firmelor de cablu concurente. Consolidarea continua şi īn prezent, ea urmind a se termina probabil numai atunci cīnd Astral şi RDS vor detine exclusivitatea ofertei de servicii prin cablu īn Rumīnia.

    Strategia companiilor RDS şi Astral īn domeniul accesului la internet prin cablu este obscura şi nu īntotdeauna are sens din punct de vedere strict economic (recuperarea investitiilor şi obtinerea de profit). De exemplu este greu de īnţeles pentru cineva care nu face parte din conducerea companiei, motivul pentru care RDS instaleaza reteaua stelara (moderna) şi apoi se limiteaza doar īn a furniza programe TV prin retea, fără a da īn functiune internetul şi telefonia fixa pentru multe luni (chiar şi mai mult de un an īn anumite părţi din Bucuresti). Poate ca infrastructura folosită de RDS nu face fata la un număr mare de abonati pentru internet şi telefonia fixa, iar afluxul de noi abonati ar duce la aparitia unor probleme tehnice insurmontabile. La fel stau lucrurile şi īn cazul Astral. Īn urma cumpararii firmei FX, abonatii acesteia au fost impartiti īntre Astral şi RDS. Se pare ca Astral nu se grabeste deloc īn ceea ce priveşte furnizarea de acces prin cablu pentru multi din fostii abonati FX, iar unii din aceia care aveau acces prin cablu de la FX se pling acum de calitatea serviciilor oferite de Astral.

    Comportamentul "relaxat" al RDS şi Astral īn ce priveşte extinderea ariei īn care oferă internet prin cablu este motivat īn principal de absenta unei concurente reale, pentru ca aparent cele doua companii au de multă vreme un "pact de neagresiune" la scara nationala, prin care şi-au īmpărţit piata de acces la internet īn fiecare oras īn care sīnt prezente. Pactul (a cărui existenta nu este dovedita, ci doar presupusa pe baza studierii zonelor īn care cele doua firme oferă servicii), ar putea conţine de exemplu stipularea ca nici una din aceste doua companii nu va instala o retea de cablu pe "teritoriul" celeilalte. Deşi acest pact (īn masura īn care el exista) nu este legal, pentru ca seamănă cu pacturile incheiate de gruparile mafiote īn scopul impartirii zonelor de influenta, statul nu poate interveni pentru a obliga RDS sau Astral sa extinda reteaua de cablu īn zone īn care companiile "nu doresc" sa investeasca (zone īn care se afla bineīnţeles reteaua partenerului de pact). Atita timp cīt acest pact este respectat, RDS şi Astral nu au de ce sa se teama ca şi-ar pierde potentialii clienti, deci īşi pot permite sa īi facă pe aceştia sa astepte pe timp nedefinit disponibilitatea accesului la internet prin cablu. Īn acest timp fiecare companie īşi poate dirija fondurile obţinute de la abonati pentru acapararea de piete noi (prin cumpararea firmelor de cablu mai mici, de ex. FX Internet) sau pentru investitii īn domenii pe care le considera de viitor (de ex. DigiTV - televiziune digitala prin satelit, īn cazul RDS).

    Pactul īntre RDS şi Astral legat de internet a fost precedat de pacte asemănătoare incheiate īntre firmele de televiziune prin cablu existente la īnceputul anilor '90, atunci cīnd piata de TV prin cablu incepea sa prinda contur. Necesitatea acestor pacte a fost determinata de faptul ca īn acea perioada au avut loc adevărate "razboaie" īntre angajatii firmelor care instalau şi intretineau retelele de cablu. Multe retele erau sabotate prin taierea cablurilor īn mod repetat, iar repararea lor costa din ce īn ce mai multi bani. RCS (compania mama a RDS) şi Astral, formate prin cumpararea unor firme mai mici, au continuat sa respecte intelegerile initiale semnate de firmele cumparate. Aparitia internetului a schimbat datele problemei, pentru ca pactele dintre micile firme locale de TV prin cablu se refereau exclusiv la reteaua prin care se oferă programe TV şi nu pomeneau nimic de internet, care nu exista la momentul la care s-au semnat acordurile de "neagresiune". Ca urmare RDS şi Astral pot sa instaleze o retea de cablu pe teritoriul unei firme mai mici de TV prin cablu, īnsă nu vor oferi decīt internet prin cablu, nu şi programe de televiziune. Īn acest fel RDS şi Astral nu incalca nici un pact, ci doar le ocolesc pe cele existente īntr-un mod "elegant".

    O astfel de situaţie a avut loc la sfirsitul anului 2004 īn Timisoara, unde RDS a putut sa instaleze o retea de cablu pe teritoriul "detinut" de filiala din Rumīnia a firmei UPC, cu conditia sa se limiteze doar la oferta de internet şi telefonie fixa. RDS a demonstrat īn cazul orasului Timisoara ca stie sa actioneze foarte rapid dacă interesele sale pe termen lung sīnt periclitate. Astfel, RDS a īnceput o operaţiune agresiva de cablare īn Timisoara, pentru ca devenea evident ca UPC (o companie multinationala, cu sediul īn USA, proprietara a FSI-ului Chello) intentioneaza cu adevărat sa ofere internet īn reteaua sa de cablu din acest oras. Timisorenii au privit aceasta actiune a RDS ca pe ceva binevenit, pentru ca UPC era un fel de RDS local, īn sensul ca accesul la internet prin cablu fusese promis de cīţiva ani, fără ca el sa se şi materializeze. Povestea escaladarii "razboiului rece" (conflictului mascat) dintre UPC şi RDS desfasurata īn Timisoara se poate repeta īn orice oras mare din tara. Tinind cont ca UPC este o companie mai puternica financiar decīt RDS, probabil ca nu va digera bine "infringerea" din Timisoara şi va contraataca īn alte orase din Rumīnia, dacă bineīnţeles are de gind sa investeasca īn Rumīnia aşa cum a făcut-o deja īn alte tari din Europa Centrala şi de Est (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia).  

    O posibilitate de "salvare" pentru internautii aflati īn asteptarea cablului pare a fi deci aparitia pe piata romaneasca de cablu a unor companii cu mare putere financiara, cum sīnt de exemplu multinationalele straine. Acestea nu şi-au făcut īncă simtita prezentă īn Rumīnia, dar este posibil ca lucrurile sa se schimbe īn viitorul mai mult sau mai puţin apropiat.

    Mai trebuie menţionat şi faptul ca exista mici zone īn care Astral şi RDS īşi fac "concurenta", de exemplu acolo unde RDS oferă internet prin cablu, iar Astral internet prin radio. Nu este vorba īnsă de o adevarata concurenta, pentru ca pretul internetului prin radio este mult mai mare decīt al internetului prin cablu, iar transmisia de date prin unde radio nu a atins īncă fiabilitatea transmisiei prin cablu. Īnsă imbunatatirea tehnologiei "fără-fir" de acces la internet şi scăderea pretului ei ar putea totuşi zdruncina armonia duopolului Astral - RDS, fie pentru ca va apare o concurenta adevarata īntre aceste companii, fie pentru ca vor apare companii specializate īn furnizarea de internet prin radio care vor propune oferte mai bune decīt cele ale RDS şi Astral.   

    Situaţia actuala din Rumīnia īn ceea ce priveşte accesul la internet prin cablu este defavorizanta pentru internauti, din cauza lipsei concurentei, īnsă trebuie amintit ca toate celelalte tari au trecut prin situaţii asemănătoare. Īn fapt se poate spune ca piata telecomunicatiilor īn ansamblul ei (īn mod special telefonia fixa) a fost controlata de monopoluri timp de aproape un secol. Demonopolizarea telecomunicatiilor este un proces foarte lent īn lipsa aparitiei unei concurente serioase şi īn conditiile īn care exista o apatie generalizata din partea internautilor, care nu doresc sa participe la initiative cetetenesti menite sa sanctioneze comportamentul discretionar fata de proprii lor clienti al marilor firme de telecomunicatii.

 

ASPECTE  TEHNICE

    Conectarea prin cablu necesita instalarea unui cablu coaxial de către compania de cablu sau folosirea celui deja existent pentru receptionarea programelor TV. Semnalele pentru TV şi cele pentru modem nu interfereaza pentru ca se folosesc frecvente diferite şi īn plus se instaleaza un filtru special pentru protejarea semnalelor TV. Pe cablul coaxial se instaleaza un distribuitor ("splitter" - despartitor) care desparte semnalul venit prin cablu, calculatorul putīnd astfel sa fie īn alta camera decīt TV-ul.

    Cablul coaxial care vine la PC se conecteaza la modemul special pentru cablu. Acest modem nu este asemănator cu modemul pentru telefon ci este mai curind asemănator cu o placa de retea. Conectarea prin cablu diferă de cea prin telefon prin faptul ca ea este o legatura permanenta cu reteaua de cablu şi nu poate fi inchisa.

    Pentru a intelege mai bine ofertele companiilor de cablu trebuie lamurita mai īntīi diferenta īntre unitatile de masura folosite pentru viteza unei conexiuni şi pentru mărimea traficului printr-o conexiune deoarece aceste unităţi de masura care se scriu aproape identic nu sīnt egale. Viteza unei conexiuni se masoara īn Kilobits/sec (scris prescurtat Kb/s sau Kbps) sau Megabits/sec (scris prescurtat Mb/s sau Mbps). Traficul se masoara īnsă īn Kilobytes/sec (scris prescurtat KB/s) sau Megabytes/sec (scris prescurtat MB/s). 1Byte (octet) = 8 bits (biţi). O viteza de 4Mbits/s (4Mbps) defineste un trafic de 500 KB/s şi nu de 4MB/s. Deci un fisier de 4MB (mărimea fisierelor şi capacitatea mediilor de stocare se masoara īn Bytes) nu se descarca īn 1secunda, ci īn 8 secunde. O viteza de 56 Kbps (specifica modemului de dial-up) implica un trafic de 7 KB/s (56 Kbps / 8). Lucurile stau similar şi īn cazul unitatilor de masura numite Megabit şi Megabyte.

    Viteza conexiunii este variabila īn funcţie de compania de cablu. Multe companii impun restrictii de viteza din considerente tehnice sau financiare. Īn general se spune ca viteza conexiunii prin cablu poate fi de 100 de ori mai mare decīt a conexiunii printr-un modem dial-up de 28,8 Kbps, dar viteza reală nu atinge decīt rareori un asemenea nivel (2,8 Mbps). Viteza variază teoretic īntre 128 Kbps şi 30 Mbps pentru descarcare ("download"), fiind mai mica (dar tot de ordinul sutelor de Kbps - unitatilor de Mbps) pentru incarcare ("upload").

    Modemurile speciale pentru cablu costa mai mult decīt cele clasice şi de cele mai multe ori sīnt inchiriate de către companiile de cablu, pretul inchirierii intrind īn tariful total al abonamentului. Aceasta practica nu este un cadou al companiilor de cablu cum s-ar putea crede. Modemurile inchiriate sīnt reglate dinainte īn aşa fel īncīt sa nu depaseasca o anumită viteza de conectare şi sa contablizeze cu exactitate traficul prin ele. Unii utilizatori care cunosc un pic de tehnica sau consulta siturile Web specializate pot īnsă sa-şi configureze modemurile īn aşa fel īncīt conexiunea sa atinga o viteza care sa depaseasca viteza propusa de companiile de cablu.

    Marea problema a retelelor de cablu este ca odata cu cresterea numărului utilizatorilor scade viteza de conectare, pentru ca latimea de banda se imparte la numărul de utilizatori activi la un moment dat īn retea. De aceea companiile de cablu apeleaza la tot felul de trucuri, cum ar fi limitarea vitezelor de descarcare ("download") şi incarcare ("upload") de date sau limitarea traficului de date la un anumit număr de MB pe luna, scopul final fiind de a nu scade prea mult viteza de conectare. Cel mai mare inamic al companiilor de cablu sīnt internautii care mentin un server īn reteaua de cablu, lucru pe care toate companiile īl interzic.

    Procesul de impunere a unei limite de viteza pentru o conexiune se numeste īn engleza "capping" şi se poate traduce īn limba romana (conform dictionarului) prin "a pune capac". Īn consecinta procesul invers se numeste "uncapping" (scoaterea capacului). Inlaturarea limitarii de viteza are implicatii legale (posibilitatea de excludere din reteaua de cablu dacă abonatul care o practica a fost prins) şi morale (orice crestere de viteza a unui abonat se reflecta īn general īntr-o scadere de viteza a conexiunilor celorlalti abonati).

    Trebuie menţionat şi faptul ca furnizorii de internet prin cablu monitorizeaza viteza conexiunii pentru fiecare abonat şi intervin ori de cīte ori observa o modificare suspecta a acesteia. Din aceasta cauza scoaterea capacului (dacă este posibila) nu poate fi folosită decīt pentru perioade scurte.

    Posibilitatea de modificare a limitarii de viteza a fost pusa īn evidenta la unele tipuri de modemuri de cablu. Pe situl TCNiSO sīnt prezentate etapele scoaterii capacului pentru anumite tipuri de modemuri Motorola Surfboard. Alte informaţii pot fi gasite pe situl Cable Guy de unde pot fi descarcate şi cīteva programe ce pot fi folosite pentru scoaterea capacului la modemurile care respecta standardul DOCSIS.

    Internautii care doresc sa afle mai multe detalii despre posibilitatea de a modifica limita de viteza a conexiunii lor pot sa se documenteze vizitind siturile aflate īn sectiunea Legaturi a acestei pagini. De asemenea ei pot intra īn contact cu internautii care au o experienta īn domeniu participind la forumurile de discuţii de pe siturile īn cauza. Folosind motoarele de cautare pot fi gasite paginile care conţin combinatii ale cuvintelor cable, modem, connection, uncapping. Alte mijloace de informare sīnt grupurile de discuţii prin posta electronica (de ex. Yahoo Groups, unde trebuiesc cautate grupurile care conţin īn titlu cuvintele "cable" şi "modem") şi grupurile de discuţii de pe Usenet ( de ex. comp.dcom.modem.cable ). Īn sfirsit, o ultima solutie pentru documentare este participarea la discuţii pe canalele IRC care conţin īn titlul lor cuvintele "cable" sau/şi "modem".

    O metoda perfect legala (şi īn acelaşi timp morala) de imbunatatire a conexiunii prin cablu este optimizarea conexiunii cu ajutorul unor modificări făcute īn registrul Windows ("Windows Registry"). Pe situl Speed Guide la sectiunea Broadband se gasesc pagini unde sīnt detaliate modificările care pot fi făcute īn registrul diverselor sisteme de operare (Windows Me, XP, etc.). De asemenea pot fi vizitate īn acelaşi scop siturile Tuning Guide şi Cable Modems.

 

EVOLUŢIA  CONECTĂRII  PRIN  CABLU  ĪN  RUMĪNIA

    2002   Conectarea la internet prin cablu a fost pīnă īn anul 2002 extrem de scumpa şi īn acelaşi timp dezavantajoasa din punct de vedere al cuantumului traficului de date. Anul 2002 a modificat semnificativ peisajul accesului la internet prin cablu, cel puţin īn Bucuresti unde preturile au scăzut semnificativ fata de anii precedenti, iar oferta s-a diversificat.

    2003    Anul 2003 promitea sa fie punctul de cotitura īn existenta companiilor de cablu rumīneşti, care aveau posibilitatea sa īntre şi pe piata telefoniei fixe. Odata cu disparitia monopolului RomTelecom (RT) īn domeniul telefoniei fixe īncepīnd cu luna ianuarie 2003 companiile de cablu erau cele mai bine pozitionate pentru a oferi servicii şi īn acest domeniu. Citeva dintre acestea au anuntat ca vor īncerca sa prezinte clientilor un pachet complex de servicii care sa cuprinda programe TV, telefonie fixa şi acces internet la preţuri atractive. Din nefericire anul 2003 a reprezentat un an dezamagitor atīt din punctul de vedere al ofertei de internet prin cablu cīt şi din cel al ofertei de servicii alternative de telefonie fixa pentru convorbiri locale şi interurbane. Companiile de cablu nu s-au grabit deloc cu modernizarea retelelor de cablu, lucru absolut necesar pentru a oferi servicii de telefonie şi de internet. Chiar dacă īn unele zone reteaua a fost modernizata ea nu a fost data īn folosinta, pastrindu-se īn functiune reteaua veche.

    Dacă este ceva imbucurator referitor la anul 2003 acesta este dezvoltarea retelelor de cablu aşa-zise "de cartier". Aceste retele sīnt un exemplu de initiativa cetateneasca, pentru ca ele sīnt puse la punct de persoane particulare şi oferă acces la internet prin cablu la un preţ rezonabil. Majoritatea retelelor nu au o acoperire prea mare, ci se rezuma la cīteva blocuri, īnsă exista şi retele mari rezultate prin interconectarea citorva retele mai mici. Principiul de funcţionare al retelelor de cartier este foarte simplu. Se cumpara mai multe abonamente de internet prin cablu pentru persoane juridice, abonamente care sīnt mai scumpe dar care au avantajul ca au un trafic "nelimitat". Participantii la retea contribuie īn mod egal la costul abonamentelor şi cel al intretinerii retelei şi sīnt impartiti īn mai multe grupuri, fiecare grup folosind exclusiv unul din abonamentele la internet prin cablu. Aranjamentul astfel rezultat permite o conexiune decenta la internet la un preţ foarte bun, īn conditiile īn care toţi participanţii la retea dau dovada de moderatie. Un avantaj deloc neglijabil este reprezentat de faptul ca unele din fisierele importante (softuri, petice pentru jocuri, fisiere audio sau video) sīnt descarcate o singura data de pe internet şi apoi sīnt stocate pe un server de unde pot fi aduse foarte uşor pe calculatorul personal de către fiecare participant la retea. Internautii care au calculatoarele conectate la o retea pot de asemenea sa converseze īntre ei īn mod audio-video (mediataifas) sau sa participe la jocuri īn sistem multijucator (multiplayer). Liste cu retelele aflate īn functiune īn diverse orase pot fi gasite la adresele : http://retele.dap.ro/ şi http://www.retele.net/ .

    2004    Prima jumătate a anului 2004 nu s-a remarcat prin ceva deosebit īn domeniul conectarii prin cablu cu exceptia faptului ca doua companii concurente, RDS şi Astral s-au aliat pentru a cumpara un FSI mai mic şi anume FX Communications. Aceasta manevra care poate parea surprinzatoare este īncă o dovada a intelegerilor de culise care exista īntre companiile de cablu, intelegeri care urmaresc mentinerea unui control strict asupra pietei de cablu şi evitarea patrunderii unor noi concurenti pe aceasta. O firma straina (de ex. un fond de investitii) care ar fi cumparat FX Communications ar fi putut deveni īn timp un concurent serios pentru RDS şi Astral, ca urmare administratorii celor doua companii de cablu s-au īnţeles pentru a evita acest deznodamint care le-ar fi putut periclita cota de piata. Aceasta ipoteza nu este deloc fantezista, pentru ca trebuie menţionat ca fondurile de investitii straine detin deja pachete importante de actiuni (peste 25 %) atīt la RDS cīt şi la Astral.

    A doua jumătate a anului 2004 a debutat cu modificări tarifare ale pachetelor oferite de RDS care au venit īn sprijinul dorintelor clientilor. Toate pachetele au fost ameliorate d.p.d.v. al cuantumului de trafic lunar permis, īnsă cel mai mult au de cistigat cei care cumpara pachetele mai ieftine, pentru care traficul a crescut semnificativ. Astfel, cumparatorii pachetelor de 10,71 USD (9 USD fără TVA) beneficiaza īncepīnd cu 5 iulie 2004 de un trafic lunar de 1 GB, fata de 500 MB cīt era pīnă atunci. Īn mod similar cumparatorii pachetelor de 17,85 USD (15 USD fără TVA) beneficiaza īncepīnd cu 5 iulie 2004 de un trafic de 2,5 GB lunar, fata de 1,5 GB cīt era pīnă atunci. Viteza maxima de conectare a crescut şi ea de la 128 Kbps la 256 Kbps. Aceste modificări sīnt cu atīt mai remarcabile cu cīt pretul pachetelor ieftine a ramas acelaşi, iar cel al pachetelor scumpe a scăzut puţin. Mai ramine ca RDS sa creasca aria - destul de mica īn prezent, fata de posibilitatile companiei - īn care oferă serviciul de conectare la internet prin cablu, īn aşa fel īncīt sa profite de noile pachete tarifare cīt mai multi dintre internautii romani. Satui de atita asteptare şi de tarifele exorbitante ale RomTelecom multi dintre internauti se alatura retelelor de cartier (acolo unde acestea exista) sau initiaza ei īnşişi retele noi care pornesc de la un singur bloc şi apoi se dezvolta progresiv. Este foarte posibil ca aceasta imbunatatire notabila a pachetelor de conectare sa fie īn fapt o replica a RDS la dezvoltarea accelerata a retelelor de cartier īncepīnd cu anul 2003.

    Astral a urmat exemplul RDS şi īncepīnd cu luna septembrie 2004 a dublat viteza maxima de conectare, care a ajuns astfel la 256 Kbps. De asemenea Astral a dublat cuantumul de trafic pentru abonamentul cel mai ieftin (1,5 GB fata de 0,6 GB) şi i-a scăzut pretul de la 22,61 USD la 14,28 USD.

    Consiliile de Administratie ale celor doua companii mari de cablu (RDS şi Astral) au o politica de investitii care are ca punct central eliminarea oricărei forme de concurenta. Anul 2004 a fost punctat de cumpararea FX Internet (furnizor de acces internet) de către Astral şi RDS, de cumpararea Tourimex (companie de cablu) de către RCS şi de cumpararea PCNet de către RDS (īn acest ultim caz firma cumparata continua sa functioneze sub acelaşi nume, īnsă cu un alt patronat). Companiile FX Internet şi Tourimex ofereau acces la internet prin cablu, iar PC Net oferea internet prin DSL, deci toate erau companii concurente pentru Astral şi RDS. Serviciul ADSL oferit de PCNet a fost dealtfel sistat īn luna martie 2005, RDS propunind īn schimb acces la internet prin cablu pentru clientii (īn marea majoritate firme) avind contracte incheiate īnainte de preluarea PCNet. Doar o parte dintre aceştia au acceptat, pentru ca oferta de conectare prin cablu era mult mai puţin atragatoare decīt cea anterioara prin ADSL.

    Anul 2004 a fost un an īn care evoluţia internetului prin cablu se poate descrie cu un singur cuvīnt şi anume "stagnare". Īn lipsa unei adevărate concurente, duopolul RDS - Astral pune īn continuare pe primul plan politica de achizitii a potentialilor concurenti, īn defavoarea largirii zonelor īn care oferă acces la internet prin cablu. De exemplu, RDS a instalat īn anumite zone din Bucuresti reteaua noua de cablu (pentru telefonie fixa şi internet) la sfirsitul anului 2003, dar nu a pus-o īn functiune nici măcar la un an după aceea.

    Ritmul de infiintare şi de crestere a retelelor de cartier a continuat neabatut şi īn anul 2004, evolutie favorizata īn mod evident de incetineala cu care se misca RDS şi Astral. Retelele de cartier s-au orientat foarte rapid şi au reusit sa ocupe nisa de piata alcatuita din internautii care doresc sa scape de tarifele mari ale RomTelecom, dar care nu locuiesc īntr-o zona unde sīnt disponibile ofertele marilor companii de cablu.   

    2005    La cīteva zile de la īnceputul anului a apărut noua oferta de conectare propusa de RDS, care prevede trafic nelimitat lunar la viteza de 128 Kbps, indiferent de varianta de abonament aleasă. Diferentierea īntre abonamente se face pe baza cuantumului de trafic (2, 4, 8, 16 GB) care poate fi efectuat cu viteza maxima (256 Kbps). Aceasta noua oferta este benefica pentru abonatii RDS, īnsă scopul ei primordial nu este satisfacerea abonatilor, ci distrugerea retelelor de cartier. Pina īn 2005 ofertele retelele de cartier aveau fata de ofertele RDS avantajul ca presupuneau trafic nelimitat, este adevărat ca la o viteza destul de mica, īnsă la un preţ rezonabil. Acest mic avantaj făcea ca unii internauti sa prefere oferta retelelor de cartier īn dauna ofertei RDS, bineīnţeles īn conditiile īn care ea era disponibila īn zona respectiva. Este deci de asteptat ca retelele de cartier sa īşi piarda o parte din abonati, ceea ce va duce evident la slabirea lor financiara. Lipsa de fonduri suficiente va avea ca rezultat faptul ca retelele nu vor putea sa se mai extinda, deci "acapararea" de către ele a unor părţi din zonele controlate de RDS va inceta. Deşi strategia RDS de subminare a concurentei este īn spiritul unei economii de piata libere, īn care iese cistigator acela care propune produsul cu cel mai bun raport calitate / preţ, nu se poate sa nu se remarce faptul ca RDS amīnă la nesfīrşit īn multe zone din Bucuresti şi din ţară punerea īn functiune a retelei modernizate deja instalate, īn schimb īncearcă sa impiedice concurenta de a oferi servicii clientilor pe care compania RDS refuza sa īi serveasca.

    Tot īn luna ianuarie Astral a cumparat compania Cable Vision of Rumīnia de la RomTelecom, operatorul de telefonie fixa iesind de pe piata cablului, unde nu mai făcea fata. Este posibil ca RT sa fi fost "amenintat" ca dacă nu vinde CVR va pierde o afacere banoasa, pentru ca Astral va construi o retea paralela şi va furniza CATV şi internet la preţuri mult mai bune. RomTelecom a preferat sa evite o confruntare pe care ar fi pierdut-o şi īn acelaşi timp a mai făcut rost de cīteva milioane de dolari, extrem de necesari pentru peticirea bugetului companiei.

    De departe cea mai interesanta evolutie a pietei īn anul 2005 a fost cumpararea companiei Astral de către UPC, tranzactie care s-a aflat īn pregatire pentru mai mult de un an. Partile au ajuns īn final la un acord īn luna iulie 2005 pentru pretul de 346 milioane EUR. Consiliul Concurentei a dat aviz favorabil tranzactiei īn luna octombrie 2005 şi ca urmare conglomeratul UPC-Astral a devenit cel mai important actor de pe piata de cablu detinind 30 % din aceasta, depasind cu 5 procente cota de piata a RDS. Cele doua companii vor funcţiona ca entitati separate (dar cu o conducere comuna) pentru īncă maximum doi ani, după care compania Astral va fi desfiintata, conglomeratul urmind sa poarte numele de UPC.

 

OFERTE  DE  CONECTARE  PRIN  CABLU  ĪN  RUMĪNIA

    

RDS

UPC

    Nota : Īn aceasta sectiune sīnt prezentate ofertele de acces la internet prin cablu, pentru ca īn acest fel internautii sa afle dacă au īn localitatea lor o alternativa la internetul prin telefon (dial-up).  Reprezentantii (sau clientii) companiilor de cablu care nu sīnt listate ma pot contacta la adresa de posta electronica, pentru a-mi indica paginile web unde sīnt detaliate ofertele.

    Cele mai importante oferte de conectare prin cablu sīnt prezentate mai jos, cu menţiunea ca toate tarifele includ şi TVA (taxa pe valoarea adaugata), īn valoare de 19 % (TVA este o taxa pe consum care ajunge la bugetul de stat).

    RDS   

    Compania Rumīnia Data Systems (RDS) este un FSI care oferă acces la internet prin cablu şi fibra optica la nivel national (īn multe orase din tara). Conectarea se poate face doar īn zona acoperita de reteaua companiei Rumīnia Cable Systems (RCS), compania-mama a RDS, ce oferă televiziune prin cablu. Īnsă aceasta retea nu a fost pregatita pentru oferta de servicii internet decīt īn anumite părţi din Bucuresti şi din provincie, urmind ca īn timp toată reteaua sa fie modernizata. Deci nu oriunde este prezentă reteaua de cablu RCS, este disponibil accesul la internet prin cablu sau fibra optica. Mai mult, chiar şi după modernizarea retelei de cablu, care de obicei consta īn inlocuirea retelei vechi cu una noua, nu este sigur ca accesul la internet prin cablu va deveni disponibil īn viitorul foarte apropiat.    

   Abonamentele Cable Link sīnt disponibile doar īn anumite zone din reteaua de cablu RCS-RDS, deci trebuie mai īntīi sa verificam dacă locuim īntr-o astfel de zona. Facem acest lucru pe pagina web īn care sīnt detaliate abonamentele, unde RDS pune la dispoziţie un formular numit "Aria de Acoperire", aflat īn partea din dreapta-sus a paginii. Facem mai īntīi clic pe sagetuta de līngă meniul derulant "Oras", cautam dacă orasul nostru este pe lista şi dacă īl gasim facem clic pe el. Apoi completam cu datele corecte ale adresei noastre cimpurile "Sector" (dacă e cazul), "Strada", "Nr.", "Bloc" şi "Scara" şi facem clic pe butonul "Verifica". Īn scurt timp vom primi un raspuns prin intermediul unei miniferestre īn care sintem instiintati dacă accesul la internet prin cablu este disponibil. Dacă raspunsul e pozitiv nu ne ramine decīt sa alegem varianta de abonament pe care ne-o putem permite d.p.d.v. financiar şi sa mergem la sediul RDS din orasul nostru pentru a incheia contractul.

    Cable Link oferă două variante de abonament, care se deosebesc prin viteza maxima de descărcare. Traficul de date prin conexiune este nelimitat, indiferent de tipul de abonament.

  • 28 LEI →   3Mbps
  • 39 LEI →   5Mbps

  Modemul este pus la dispoziţie ("dat īn custodie") gratuit de către RDS, care pastreaza proprietatea asupra lui īn cazul rezilierii contractului. Īncepīnd cu 5 iulie 2004 RDS oferă pentru fiecare pachet de conectare prin cablu şi un număr de minute gratuite pentru convorbiri telefonice īn retelele RDS şi RomTelecom, numărul de minute fiind bineīnţeles mai mare pentru pachetele mai scumpe.    

    Abonamentele Fiber Link sīnt disponibile doar īn anumite zone din orasele unde este activată reteaua de fibră optică RCS-RDS, deci trebuie mai intīi sa verificam dacă locuim īntr-o astfel de zona. Fiber Link este serviciul de internet furnizat pe suport de fibra optica şi este denumit generic FTTB ("Fiber to the Buliding" - Fibra pīnă la Bloc). Practic RCS-RDS a creat īn anumite orase retele alcatuite din tronsoane de fibra optica, tronsoane care merg pīnă la scara blocurilor, de unde se continua pīnă la fiecare apartament cu cīte un cablu UTP. Abonatii la Fiber Link fac astfel parte dintr-o retea naţională (la nivel de ţară) īn care vitezele de transfer din interiorul retelei sīnt foarte mari, de nivelul vitezelor care exista īn reţelele de cartier (unde se pot transfera date cu viteze de pīnă la 100 Mbps).

    Fiber Link are două variante de abonament, care se deosebesc prin viteza maxima de descărcare. Traficul de date prin conexiune este nelimitat, indiferent de tipul de abonament.

  • 28 LEI →   30 Mbps
  • 39 LEI →   50 Mbps

    Īn cazul conectarii prin fibra optica nu este nevoie de modem.

UPC

    Compania UPC este o multinationala cu sediul central īn USA care oferă acces la internet prin cablu īn multe tari europene, uneori prin divizia sa specializată numită Chello. Conectarea prin cablu se poate face īn zona acoperita de reteaua de cablu a companiei UPC, prezentă la nivel national (īn multe orase din tara). Pentru a vedea dacă locuim īntr-un oras īn care accesul la internet prin cablu este disponibil va trebui sa vizitam sectiunea sitului numită "Centre UPC", unde exista o pagina cu o mica harta a Rumīniei īmpărţită pe judete. Facem clic pe judetul īn care locuim şi va apare o lista ce conţine orasele din judetul respectiv īn care UPC pune la dispoziţie serviciile sale (Televiziune, Internet şi Telefonie). Pentru fiecare oras sīnt bifate doar serviciile care sīnt disponibile. Dacă optiunea "Internet & Data" este bifată pentru orasul nostru, atunci īnseamnă ca avem posibilitatea sa ne conectam la internet prin reteaua de cablu UPC. Nu ne ramine decīt sa telefonam la sediul filialei UPC din judetul (orasul) nostru pentru a vedea cīnd este posibil sa incheiem contractul. Atentie, reteaua UPC nu acopera un oras īn intregime, exista portiuni unde abonarea nu e posibila.

    Abonamentul UPC Internet are 3 variante, toate cu trafic lunar nelimitat (preţuri cu TVA inclus):

  • Small :      26 LEI →   2 Mbps (viteza maximă de descărcare)
  • Medium :  38 LEI → 12 Mbps
  • Large :     62 LEI → 24 Mbps

    Nu se percepe taxa de conectare şi nici chirie lunara pe modem. UPC oferă şi posibilitatea de abonare la telefonie fixa furnizata prin cablu coaxial.

 

LEGĂTURI

    

Aspecte Tehnice

  Speed Guide   Cable Modems   Tuning Guide - ajustare
  Broadband Reports - rss   Troubleshooting - depanare   Cable Digital News
  Iggyz - legături articole   How Stuff Works   Cable Forum
  TCNiSO   Cable Guy  
 
  Net Report (ro)   Lan (ro)  
  Retele.net - reţ. de cartier   Retzea - forum reţ. de cartier  

 

Furnizori de Internet prin Cablu īn Lume

  T-Kabel Ungaria   EMKTV Ungaria   Chello Ungaria
  Chello Polonia   UPC Live Cehia   Chello Slovacia
  Chello Austria   Chello Belgia   Chello Olanda
  Noos Franta   Chello Suedia   Telewest Anglia
  Earthlink USA   Road Runner USA  
 
  Caracteristicile Tehnice şi Tarifele Conexiunilor īn Bandă Largă (ADSL şi Cablu) din Lume

 

Ultima Actualizare : Decembrie 2008

VATRĂ ] DISCUŢII ] LEGĂTURI ] MANUALE ] TRADUCERI ] DICŢIONAR ] ARTICOLE ] RECENZII ] NOUTĂŢI ] CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Alegerea terminologiei este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii.

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificata īn aşa fel īncīt sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea.

Flux RSS